12 piese de teatru scrise de copii, pentru copii.
Ai elevi cărora le place teatrul? Vrei să organizezi un spectacol, să înființezi un club de teatru sau să abordezi altfel subiecte precum bullyingul, prietenia, acceptarea și curajul? Îți pun la dispoziție 12 piese de teatru create în cadrul proiectului „Cu măștile pe față”, pe care le poți transforma în noi experiențe educaționale.
De la poveștile copiilor la scena unui festival 
Totul a pornit de la o idee simplă: ce-ar fi dacă, în loc să le vorbim noi copiilor despre bullying, i-am lăsa pe ei să ne arate cum îl văd, cum îl trăiesc și ce soluții găsesc?
Așa a prins contur proiectul „Cu măștile pe față”, implementat de Asociația Împreună pentru Miroslava, împreună cu Școala Gimnazială „D. D. Pătrășcanu” din Tomești.
Ne-am propus să folosim teatrul participativ ca instrument de prevenire a bullyingului, dar și ca ocazie pentru copii să exerseze câteva competențe esențiale: gândirea critică, creativitatea, comunicarea, empatia și colaborarea.
12 povești despre lumea în care trăiesc copiii de astăzi
Subiectele nu au fost alese întâmplător și nici desprinse dintr-un manual.
Au pornit din observațiile, întrebările și experiențele elevilor. Din relațiile dintre colegi, din situațiile de excludere sau marginalizare, din nevoia de apartenență, din conflicte, prejudecăți și din acele momente în care un copil trebuie să aleagă între a rămâne spectator și a lua atitudine.
Copiii au contribuit la scrierea poveștilor, la construirea personajelor, la ilustrații și la pregătirea reprezentațiilor.
Pe 13 iunie 2026, la Festivalul de Teatru Scurt „Cu măștile pe față”, organizat la Amfiteatrul din Tomești, munca lor a ajuns în fața publicului. Peste 120 de elevi au fost implicați în proiect, iar 11 dintre cele 12 piese pregătite au fost prezentate pe scenă.
De ce merită să ducem aceste piese și în alte școli?
Pentru că teatrul nu înseamnă doar spectacol.
Înseamnă să înveți să asculți. Să îți susții ideile. Să îți înțelegi personajul, chiar dacă nu ești de acord cu alegerile lui. Să găsești soluții împreună cu ceilalți și să descoperi că fiecare rol contează.
Iar când elevii participă și la adaptarea scenariului, alegerea distribuției, realizarea decorurilor și interpretarea personajelor, experiența devine cu atât mai valoroasă.
Despre ce este vorba în piese?
1. Like-uri pe muchie
O poveste despre adolescenți care caută popularitate online și ajung să se rănească reciproc prin provocări, ironii și expunere publică. Presiunea grupului și dorința de validare au consecințe serioase.
Ideea centrală: Valoarea personală nu este dată de like-uri, popularitate sau aprobarea celorlalți.
2. Locul de lângă mine
Andrei, un băiat marginalizat și tachinat de colegi, încearcă să își găsească locul într-un grup. Povestea urmărește schimbarea modului în care se percepe și în care este perceput de ceilalți.
Ideea centrală: Valoarea unui copil nu depinde de aspectul fizic sau de părerile colegilor.
3. Când frica devine bullying
Ioan devine ținta agresivității lui Marcu, un coleg care își ascunde propriile tensiuni în spatele unui comportament dominant. Relațiile din grup și intervenția adultului arată ce se află în spatele agresiunii.
Ideea centrală: Agresivitatea poate ascunde frică și suferință, dar fiecare rămâne responsabil pentru propriul comportament.
4. Măștile
Mini este o elevă timidă, agresată de Victor, în timp ce colegii oscilează între complicitate, tăcere și dorința de a interveni. Personajele își ascund adevăratele emoții în spatele unor măști sociale.
Ideea centrală: În spatele comportamentelor se pot ascunde vulnerabilități, iar tăcerea martorilor poate întreține bullyingul.
5. Când sub mască e suferință
Ilinca traversează situații dificile în relațiile cu colegii și familia. Povestea explorează felul în care judecățile superficiale și agresiunile pot ascunde experiențe personale dureroase.
Ideea centrală: Înainte de a judeca sau eticheta un copil, trebuie să încercăm să înțelegem prin ce trece.
6. Orice problemă are cel puțin 4 soluții
David este descurajat de etichetele negative primite de la colegi și adulți. Întâlnirea cu Moș Costică îi oferă o perspectivă diferită și posibilitatea de a alege cum răspunde dificultăților.
Ideea centrală: Orice problemă poate avea mai multe soluții, iar un copil nu trebuie să devină ceea ce spun ceilalți despre el.
7. Nu e vina mea… sau este?
Lucilia se consideră permanent victima comportamentelor celorlalți, în timp ce colegii reacționează diferit la conflictele din clasă. Piesa pune în discuție diferența dintre ceea ce ni se întâmplă și felul în care alegem să reacționăm.
Ideea centrală: Suntem responsabili pentru propriile reacții și alegeri, fără ca asta să însemne că victima este vinovată pentru agresiunea suferită.
8. Băiatul
Tamo, un copil nou venit în clasă, este întâmpinat cu prejudecăți și comportamente de excludere. Intervenția unor colegi schimbă treptat dinamica grupului și îi oferă șansa de a fi acceptat.
Ideea centrală: Prietenia, empatia și curajul de a apăra un coleg pot transforma un grup ostil într-unul incluziv.
9. Dulapul
Alex și Matei se confruntă cu intimidarea unui grup condus de Edi. O situație care escaladează îi obligă pe copii și pe învățător să confrunte comportamentele agresive.
Ideea centrală: Curajul nu înseamnă să răspunzi violenței cu violență, ci să găsești o cale de a o opri.
10. Farsa
Un grup de colegi folosește rețelele sociale pentru glume, ironii și expunerea celorlalți. Ceea ce pare o farsă nevinovată ajunge să aibă consecințe asupra celor vizați.
Ideea centrală: O glumă nu mai este amuzantă atunci când rănește, iar comportamentele online au consecințe reale.
11. Vera – să tac sau să urlu?
Vera încearcă să navigheze relațiile cu prietenii, presiunea grupului și situațiile în care simte că trebuie să se conformeze așteptărilor celorlalți. Treptat, învață să își exprime propriile alegeri.
Ideea centrală: A avea încredere în tine înseamnă să îți păstrezi identitatea și să poți spune nu, chiar și atunci când grupul te presează.
12. Dincolo de un selfie
Sonia devine ținta bullyingului inițiat de Carla și susținut de alte colege. Povestea urmărește suferința victimei, ezitarea martorilor și rolul adulților în gestionarea situației.
Ideea centrală: Bullyingul nu îi privește doar pe agresor și victimă. Martorii și adulții pot contribui decisiv la oprirea lui.
În documentul care conține toate piesele sunt specificate clasa pentru care este potrivită piesa, distribuția, elemente de decor și regie. Vezi mai jos cum poți avea acces la document.
Cui ne adresăm?
Invitația noastră este deschisă tuturor celor care vor să folosească teatrul în educație: învățătorilor care lucrează cu elevi începând din clasa a III-a, diriginților, profesorilor care organizează activități extracurriculare, coordonatorilor de cluburi de teatru, profesorilor de actorie pentru copii și ONG-urilor care desfășoară programe educaționale.
Și, bineînțeles, elevilor care visează să înființeze un club de teatru în școala lor, dar nu știu de unde să înceapă.
Cum ajung cele 12 piese la tine? Imi scrii pe iuliana.sosu@gmail.com sau mă suni pe 0758866306
Vrei să ajung și la clasa ta cu un atelier antibullying sau de încredere în sine și gândire critică?
Aici ai mai multe detalii despre ce presupune o astfel de activitate.