Nivelurile conștiinței – perspectiva lui Dr. David R. Hawkins
Dr. David R. Hawkins a propus un model amplu al conștiinței umane, cunoscut sub numele de Harta Conștiinței sau Scala Conștiinței. Acesta descrie diferite stări ale ființei umane, corelate cu niveluri energetice distincte, măsurate prin metode specifice de kinesiologie aplicată.
Pe parcursul a mai multor decenii de cercetare și practică, Hawkins a analizat felul în care oamenii percep realitatea și a observat că aceste moduri de funcționare interioară pot fi ordonate pe o scară logaritmică. Fiecare treaptă reflectă un anumit tip de emoții predominante, un nivel de fericire, un mod de a interpreta viața și un grad diferit de acces la resursele interioare.
Dezvoltarea personală este trăită adesea ca o lărgire a propriei conștiințe. Deși există factori exteriori – precum stilul de viață, mediul social, sănătatea sau situația materială – care pot oglindi acest nivel, elementul definitoriu rămâne transformarea interioară a individului. Atunci când anumite experiențe, înțelegeri sau valori devin parte firească din viața ta, se poate spune că nivelul tău de conștiință s-a extins.
Descrierea principalelor niveluri ale conștiinței
Iluminarea (700–1000)
Este considerat vârful evoluției conștiinței umane. Aici se regăsesc figuri care au influențat profund istoria spirituală a omenirii, precum Iisus, Buddha sau Krishna. Conștiința funcționează dincolo de ego și de percepția separării.
Pacea (600–700)
Acest nivel este caracterizat de o stare profundă de liniște interioară și abandon total în fața existenței. Mintea devine tăcută, iar intuițiile și revelațiile apar spontan. Potrivit lui Hawkins, doar un număr extrem de redus de oameni ajunge să trăiască stabil în acest registru de conștiință.
Fericirea / Bucuria (540–600)
Este nivelul asociat iubirii necondiționate. Oamenii care funcționează aici trăiesc o stare constantă de împlinire și armonie, indiferent de circumstanțele exterioare. Prezența lor are un efect pozitiv asupra celor din jur, iar viața lor pare ghidată de un sens profund.
Înțelegerea (400–500)
Reprezintă domeniul rațiunii, al științei și al cunoașterii. Aici se regăsesc cercetători, medici, profesori și toți cei animați de dorința de a înțelege lumea. Uneori, însă, atașamentul exclusiv față de analiză poate crea blocaje, deoarece esența experienței nu este întotdeauna accesibilă prin intelect.
Iertarea / Acceptarea activă (350–400)
Este nivelul în care individul înțelege că are un rol creator în propria viață. Apar inițiativa, responsabilitatea și capacitatea de a-ți depăși limitele vechi. Oamenii de aici finalizează ceea ce încep și nu se lasă paralizați de teama eșecului.
Optimismul (310–350)
Viața este privită ca un spațiu plin de oportunități. Acești oameni au energie, determinare și refuză postura de victimă. Își asumă efortul și caută activ soluții.
Neutralitatea / Încrederea (250–310)
Este zona flexibilității interioare. Atașamentul față de rezultate scade, iar acceptarea situației prezente crește. Deși individul vede potențialul de creștere, nu este întotdeauna dispus să facă sacrificiile necesare pentru a evolua mai departe.
Curajul (200–250)
Un prag esențial pe harta conștiinței. De aici începe adevărata împuternicire personală. Omul își asumă responsabilitatea pentru alegerile sale și înțelege că reacțiile sale sunt cheia modului în care trăiește viața.
Mândria (175–200)
Deși pare un nivel pozitiv, mândria depinde puternic de validarea externă. Nevoia de recunoaștere, apartenență sau superioritate poate duce la separare, competiție excesivă și conflicte ideologice.
Furia (150–175)
Este rezultatul dorințelor neîmplinite și al frustrării acumulate. Poate deveni fie un motor al schimbării, fie o stare în care oamenii rămân blocați mult timp.
Dorința (125–150)
Un nivel extrem de activ în societatea modernă. Dorința impulsionează progresul, dar poate genera și dependență, insatisfacție cronică și atașament.
Frica (100–125)
Caracterizată prin nesiguranță, suspiciune și defensivitate. Este frecvent întâlnită în contexte de abuz, control sau instabilitate.
Amărăciunea / Tristețea profundă (75–100)
Apare adesea în urma pierderilor și traumelor. Când devine un mod constant de a fi, viața este percepută prin regret, vinovăție și sentimentul eșecului.
Apatie (50–75)
Nivelul resemnării și al lipsei de speranță. Persoana simte că nu mai are resurse pentru a schimba nimic, nici pentru sine, nici pentru ceilalți.
Vinovăția (30–50)
Dominată de autocritică, stimă de sine scăzută și dificultatea de a oferi sau primi iertare.
Rușinea (sub 30)
Cel mai jos nivel al conștiinței, asociat cu umilință profundă și devalorizare personală. Aici apar frecvent gânduri autodistructive, mai ales în rândul victimelor abuzului.
Observații esențiale despre harta conștiinței
Nivelul 200 (Curajul) și nivelul 500 (Iubirea) reprezintă două praguri majore în evoluția umană. Sub nivelul 200, stările consumă energia vitală; peste acest prag, conștiința începe să radieze energie și să susțină creșterea. Conform estimărilor lui Hawkins, majoritatea populației globale funcționează încă sub pragul curajului, iar echilibrul colectiv este menținut de procentul celor care trăiesc peste acest nivel.
Nivelul 500 nu se referă la emoțiile romantice sau atașament, ci la o stare de a fi, dincolo de ego și de identificarea cu lumea materială. Este granița dintre realitatea liniară (fizică) și cea non-liniară (spirituală). Mulți oameni de știință celebri s-au apropiat de acest prag, fără a-l depăși stabil.
Pentru cei mai mulți oameni, nivelul conștiinței rămâne relativ constant de-a lungul vieții. Totuși, perioadele de expansiune temporară – momente de revelație sau claritate profundă – pot oferi indicii despre potențialul nivelurilor superioare. Mediul în care trăim, relațiile, arta, muzica, călătoriile și experiențele semnificative pot influența direct acest nivel.
Pentru o înțelegere aprofundată a acestui model, lucrarea lui David R. Hawkins Putere versus Forță rămâne o referință esențială.
Bonus provizoriu în acest articol: generatiile
Și încă un material, de văzut cu voi:
